Intrarea pe piața românească de energie regenerabilă: ce i-aș spune unui prieten înainte să cumpere primul proiect

Răspuns direct pentru investitori

Intrarea pe piața românească de energie regenerabilă rămâne atractivă, dar prima întrebare nu este dacă proiectul arată bine într-un teaser. Prima întrebare este dacă proiectul se poate racorda la rețea, își poate păstra ATR-ul, poate ajunge la certificatul de racordare și poate deveni bancabil.

Dacă am sta la o cafea și mi-ai spune: „Vreau să cumpăr primul meu proiect solar, BESS sau hibrid în România”, probabil aș zâmbi și aș spune: foarte bine, România este o piață interesantă. Dar înainte să te îndrăgostești de capacitate, de teren sau de eticheta RTB, începe cu rețeaua.

Nu cu panourile. Nu cu containerele de baterii. Nu cu producția estimată în modelul financiar. Nici măcar cu terenul.

În România, prima întrebare serioasă este deseori foarte simplă:

Se poate racorda acest proiect la rețea, când, la ce cost și cu ce limitări?

De aceea, ATR-ul, avizul tehnic de racordare, este unul dintre cele mai importante documente în tranzacțiile cu proiecte regenerabile din România.

România este atractivă, dar nu este o piață de spreadsheet

România are multe dintre elementele pe care investitorii în regenerabile le caută:

Da, România este atractivă. Dar România nu este o piață în care cumperi un spreadsheet și presupui că realitatea juridică îl va urma.

În energia regenerabilă românească, valoarea nu este creată doar de megawați. Valoarea este creată de maturitate juridică.

Un proiect bun nu este doar „100 MW solar plus BESS opțional”. Un proiect bun este un proiect în care documentele juridice, tehnice și financiare spun aceeași poveste.

Asta înseamnă:

Aceasta este diferența dintre o oportunitate frumoasă și un proiect bancabil.

Ce este ATR-ul în România?

ATR-ul este avizul tehnic de racordare emis de operatorul de rețea competent. El stabilește condițiile tehnice și economice pentru racordarea unui loc de consum, loc de producere, instalații de stocare sau proiect hibrid la rețeaua electrică.

În cadrul românesc de racordare, ATR-ul conține condițiile tehnico-economice de racordare. Îndeplinirea acestor condiții este confirmată ulterior prin certificatul de racordare.

Această distincție contează. ATR-ul nu este finalul drumului. Este începutul drumului serios.

Un proiect cu ATR nu a rezolvat automat toate riscurile de rețea. A primit o ofertă de racordare în anumite condiții. Un investitor serios trebuie în continuare să verifice:

Pentru un investitor serios, ATR-ul nu este un trofeu. Este un document juridic și tehnic care trebuie analizat în detaliu.

Procedura de racordare, explicată ca o poveste de business

Procesul oficial de racordare conform Ordinului ANRE nr. 59/2013 include mai multe etape: informarea preliminară, depunerea cererii de racordare, stabilirea soluției de racordare, emiterea ATR, semnarea contractului de racordare, executarea lucrărilor de racordare, punerea sub tensiune pentru teste unde este cazul, emiterea certificatului de racordare și energizarea finală.

În limbaj de business, drumul arată așa.

Etapa 1: identifici proiectul

Găsești terenul. Verifici resursa solară sau eoliană. Te uiți pe hartă. Discuți cu autoritatea locală. Estimezi capacitatea. Întrebi dacă proiectul este PV simplu, PV plus BESS, eolian plus BESS, hibrid sau BESS standalone.

Deja apar întrebări juridice:

Dacă terenul este slab, proiectul este slab. Dar chiar și cu teren bun, blocajul real poate rămâne rețeaua.

Etapa 2: depui cererea de racordare

Cererea de racordare se depune la operatorul de rețea competent. Pentru locurile de producere peste 50 MW, cererea se adresează operatorului de transport și sistem, Transelectrica. Pentru locurile de producere până la și inclusiv 50 MW, cererea se adresează de regulă operatorului de distribuție relevant, în funcție de amplasament și de rețeaua din apropiere.

Acest prag contează, dar realitatea poate fi mai complexă.

Un proiect de 40 MW poate depinde indirect de condiții din rețeaua de transport. O racordare în distribuție poate necesita lucrări într-o stație Transelectrica. O rețea locală poate părea disponibilă, dar constrângerile din amonte pot crea limitări.

Cererea de racordare include de regulă date tehnice, date de identificare, date estimate de punere sub tensiune, putere instalată, dezvoltare etapizată și, unde este cazul, elemente legate de alocarea de capacitate.

Aceasta nu este doar birocrație. Datele depuse în această etapă pot influența întreg viitorul proiectului.

Dacă supraestimezi capacitatea, poți crește garanțiile și complexitatea tehnică. Dacă o subestimezi, poți avea nevoie de actualizări. Dacă proiectarea BESS se schimbă, trebuie verificat dacă ATR-ul trebuie actualizat. Dacă raportul DC/AC al proiectului PV se schimbă, trebuie analizat dacă afectează condițiile de racordare.

Un proiect serios începe cu consistență tehnico-juridică.

Etapa 3: operatorul verifică dosarul

Operatorul verifică dacă documentația este completă. Dacă lipsesc documente, operatorul solicită completări. Regulamentul prevede un termen de 10 zile lucrătoare pentru verificarea documentației.

Etapa pare administrativă, dar în practică poate deveni un blocaj de dezvoltare, pentru că dosarul de racordare depinde de documente care trebuie să se potrivească între ele:

Dacă documentele juridice spun ceva și documentele tehnice spun altceva, problema apare devreme. Dezvoltarea bună nu înseamnă doar colectarea documentelor. Înseamnă alinierea lor.

Etapa 4: se stabilește soluția de racordare

Aici proiectul începe să devină real.

Operatorul stabilește soluția de racordare, de regulă prin fișă de soluție sau studiu de soluție, în funcție de caz. Pentru proiectele regenerabile mari, studiul de soluție este deseori inima analizei de rețea.

El îți spune:

Aici mulți investitori greșesc. Văd „ATR emis” și presupun că riscul de rețea este rezolvat. Uneori, povestea reală este ascunsă în condițiile tehnice:

Un proiect poate avea ATR și totuși poate fi dificil de finanțat.

Întrebarea N-1: de ce racordat nu înseamnă întotdeauna complet utilizabil

Dacă aș consilia un prieten care intră pe piața românească, aș insista asupra unui lucru:

Nu întreba doar dacă proiectul are ATR. Întreabă ce fel de acces la rețea îți oferă ATR-ul.

Soluția de racordare poate include limitări operaționale ale puterii maxime evacuate în rețea, inclusiv limitări care pot ajunge la zero în anumite regimuri N-1 dacă ar apărea suprasarcini.

Pe scurt, rețeaua are regim normal și regim de contingență. Un proiect poate evacua în condiții normale, dar poate fi limitat atunci când un element de rețea este scos din funcțiune.

Pentru investitori și finanțatori, acest lucru afectează:

Când cineva spune „proiectul are rețea”, răspunsul meu este simplu:

Arată-mi ATR-ul. Arată-mi studiul de soluție. Arată-mi limitările. Arată-mi regimul N-1. Arată-mi drumul către certificatul de racordare.

Acolo este adevărul.

ATR-ul este emis, dar începe să curgă timpul

După stabilirea soluției de racordare și îndeplinirea condițiilor, se emite ATR-ul. ATR-ul este oferta de racordare, dar nu este etern.

Un risc important este încetarea ATR-ului dacă nu se semnează contractul de racordare în termenul aplicabil. În multe analize de due diligence, perioada de 12 luni de la emitere este un punct critic de verificare.

Dacă vânzătorul spune că proiectul are ATR, întreabă:

Un ATR aproape de expirare nu este același lucru cu un ATR recent, cu drum clar către contractul de racordare. Timpul contează.

Contractul de racordare este locul unde începe realitatea comercială

După ATR, proiectul trebuie să ajungă la contractul de racordare. Aici obligațiile devin mai concrete. Utilizatorul plătește tariful de racordare conform termenelor stabilite în contract.

Contractul de racordare îți spune:

În M&A, contractul de racordare este unul dintre primele documente pe care le-aș citi. Nu răsfoi. Citi.

Valoarea unui proiect regenerabil din România poate depinde de un singur termen, o singură condiție sau o singură obligație de întărire.

Lucrări, teste, certificat de racordare și energizare finală

După semnarea contractului de racordare, proiectul intră în implementare.

Se execută lucrările de racordare. Instalația de racordare este pusă în funcțiune. Instalația utilizatorului poate fi pusă sub tensiune pentru teste, unde este cazul. Condițiile tehnice sunt verificate. Se emite certificatul de racordare. Urmează energizarea finală.

Certificatul de racordare este important deoarece confirmă îndeplinirea condițiilor stabilite prin ATR. Certificatele de racordare etapizate pot fi relevante atunci când proiectul se dezvoltă în faze.

Din perspectivă de business, acesta este momentul în care proiectul trece de la „aprobat pentru racordare” către „efectiv racordat”.

Pentru finanțatori, acesta este un moment major de deriscare. Pentru cumpărători, poate influența prețul. Pentru dezvoltatori, poate declanșa o plată amânată. Pentru project finance, poate debloca etapa următoare.

Ce s-a schimbat prin regimul de alocare a capacității din 2026?

România s-a mutat deja către un model mai strict și mai competitiv de acces la rețea pentru proiectele mari.

Ordinul ANRE nr. 79/2025, publicat în Monitorul Oficial la 19 decembrie 2025, a modificat cadrul de alocare a capacității. De la 1 ianuarie 2026, metodologia se aplică cererilor de racordare sau de alocare de capacitate pentru locuri de producere sau locuri de consum și producere cu putere instalată de producere egală sau mai mare de 5 MW, sub rezerva regulilor tranzitorii.

Pentru anul 2026, calendarul tranzitoriu include:

• 14 iulie 2026 pentru cererile de alocare de capacitate
• 23 octombrie 2026 pentru studiul global de soluție
• 30 octombrie 2026 pentru începerea licitațiilor zilnice de capacitate.

Acest lucru contează pentru că, pentru proiectele mari, capacitatea de rețea nu mai este doar o cursă cronologică. Devine un activ competitiv.

Pentru investitori, apare o nouă întrebare de due diligence:

Are proiectul deja o poziție de rețea protejată sau trebuie să concureze pentru capacitate?

Ce se întâmplă cu propunerile din aprilie 2026?

La data de 29 aprilie 2026, sunt discutate propuneri suplimentare ANRE și propuneri susținute la nivel guvernamental privind garanții mai stricte, termene mai dure și disciplină mai puternică în autorizare. Aceste propuneri trebuie tratate ca proiecte sau măsuri aflate în consultare până la adoptarea lor în formă finală.

Direcția este clară: România vrea să curețe coada de rețea și să reducă proiectele care blochează capacitatea fără să avanseze către construcție.

Propunerile discutate public în aprilie 2026 includ măsuri precum:

Impactul de business este semnificativ. Nu mai vorbim doar despre o procedură de rețea. Vorbim despre un test complet de bancabilitate.

Intenția bună: curățarea cozii de rețea

Intenția regulilor mai stricte este de înțeles.

România are o problemă reală cu proiecte care blochează capacitate în rețea fără să avanseze către construcție. Acest lucru afectează investitorii serioși. Creează zgomot în piață. Umflă cifrele de pipeline. Face planificarea rețelei mai dificilă. Dă un confort fals politicilor publice. Complică tranzacțiile. Încetinește proiectele reale.

Dacă un proiect nu are teren, nu are finanțare, nu are traseu de autorizare și nu are intenția reală de a fi construit, nu ar trebui să blocheze capacitatea pe termen nedefinit.

Partea dificilă este să distingi între un proiect fals și un proiect complex, dar real.

Riscul: să pedepsești complexitatea ca și cum ar fi speculație

Proiectele de energie regenerabilă nu sunt simple. Un proiect serios poate întârzia din cauza:

Niciuna dintre aceste situații nu înseamnă automat că proiectul este speculativ.

Uneori dezvoltatorul lucrează în fiecare săptămână, cheltuie bani reali, negociază cu contractori reali și discută cu bănci reale, iar proiectul tot întârzie.

O reglementare inteligentă ar trebui să pedepsească inactivitatea, nu dificultatea. Ar trebui să elimine proiectele de hârtie, nu să facă proiectele reale nebancabile.

Ce i-aș spune unui investitor înainte să cumpere

Dacă intri acum în România, fii optimist, dar disciplinat.

România rămâne o oportunitate puternică. Dar trebuie să cumperi certitudine juridică, nu doar megawați.

Înainte să cumperi un proiect, pune aceste întrebări despre rețea:

Pune aceste întrebări despre autorizare:

Pune aceste întrebări despre ANRE:

Pune aceste întrebări despre tranzacție:

Așa eviți să cumperi o problemă frumoasă.

Ce ar trebui să facă dezvoltatorii

Dacă ești dezvoltator, piața cere acum o mentalitate diferită.

Nu mai poți dezvolta doar pentru teaser. Trebuie să dezvolți pentru due diligence.

Asta înseamnă:

Dezvoltatorii care vor câștiga vor fi cei care pot arăta nu doar că au proiecte, ci că au proiecte defensibile.

Ce vor urmări finanțatorii

Băncile nu se vor uita doar la permise, ci și la riscul de supraviețuire al proiectului.

Un finanțator va întreba:

Dacă răspunsul este neclar, finanțarea devine mai scumpă sau indisponibilă.

De aceea, structurarea juridică contează înainte de financial close, nu după.

Ce face acum un proiect regenerabil românesc bun?

În noua piață românească, un proiect regenerabil bun nu este doar un proiect cu capacitate.

Este un proiect cu coerență:

Cele mai bune proiecte vor fi cele în care terenul se potrivește cu layout-ul, ATR-ul se potrivește cu proiectarea, autorizația de construire se potrivește cu proiectul, autorizația ANRE se potrivește cu puterea, contractul de racordare se potrivește cu calendarul, modelul financiar reflectă limitările de rețea, iar SPA-ul reflectă riscul de reglementare.

Asta ar trebui să caute un investitor serios.

Concluzia de business

România rămâne atractivă, dar nu este ușoară. Piața se maturizează, iar maturitatea are întotdeauna un preț.

În primele etape, oamenii au făcut bani identificând oportunități înaintea altora. În etapa următoare, oamenii vor face bani înțelegând riscul mai bine decât alții.

Câștigătorii nu vor fi cei care strâng cel mai mare număr de proiecte. Câștigătorii vor fi cei care pot distinge:

România nu are nevoie de mai mulți megawați speculativi. România are nevoie de proiecte care pot fi construite.

Investitorii au nevoie de consultanți care înțeleg nu doar legea, ci și modul în care dezvoltarea, finanțarea, accesul la rețea și tranzacțiile funcționează împreună.

Cum ajută Grigorescu Partners investitorii și dezvoltatorii

La Grigorescu Partners, asistăm investitori, dezvoltatori și finanțatori activi în proiecte de energie regenerabilă și stocare în România.

Activitatea noastră include:

Dacă intri pe piața românească de energie regenerabilă, întrebarea-cheie nu este doar: are proiectul ATR?

Întrebarea mai bună este: poate proiectul să își păstreze ATR-ul, să ajungă la certificatul de racordare și să devină bancabil?

Acolo se creează valoarea reală. Și acolo contează munca juridică.

FAQ

Ce este un ATR în România?

ATR-ul, sau avizul tehnic de racordare, este documentul care stabilește condițiile tehnice și economice pentru racordarea unui proiect la rețeaua electrică din România. Este esențial pentru proiecte regenerabile, PV, eoliene, BESS și hibride.

Este ATR-ul suficient pentru ca un proiect regenerabil din România să fie RTB?

Nu. ATR-ul este important, dar un proiect cu adevărat RTB necesită și drepturi asupra terenului, autorizare, clarificare de mediu, statut clar al autorizației de construire, contract de racordare, analiză privind autorizația ANRE și drum realist către certificatul de racordare.

Care este principalul risc în proiectele regenerabile din România?

Unul dintre principalele riscuri este riscul de racordare la rețea: dacă proiectul se poate racorda, când se poate racorda, la ce cost și cu ce limitări operaționale.

Ce s-a schimbat în România din 2026?

Pentru proiectele cu putere instalată de producere egală sau mai mare de 5 MW, România s-a mutat către un regim de alocare a capacității bazat pe studii globale de rețea și licitații, sub rezerva regulilor tranzitorii. Accesul la rețea devine mai competitiv și mai dependent de calendar.

Ce sunt propunerile ANRE și guvernamentale din aprilie 2026?

La 29 aprilie 2026, piața discută garanții mai stricte, termene mai dure și legături mai puternice între ATR, autorizația de construire, autorizația ANRE și progresul proiectului. Acestea trebuie tratate ca proiecte sau măsuri în consultare până la adoptarea lor finală.

De ce BESS necesită analiză specială în România?

Proiectele BESS depind nu doar de racordarea la rețea, ci și de trading, echilibrare, agregare, calificare tehnică, revenue stacking și regulile pieței. Structura lor juridică și comercială este diferită de proiectele PV clasice.

Cum ar trebui investitorii să analizeze proiectele RTB din România?

Investitorii ar trebui să verifice valabilitatea ATR, contractul de racordare, autorizația de construire, autorizația ANRE, limitările de rețea, garanțiile, drepturile asupra terenului, documentele de mediu, costurile de racordare și calendarul realist până la energizare.

Surse verificate

Cadrul ANRE de racordare și materiale privind Ordinul 59/2013: https://arhiva.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/norme-tehnice/racordare-la-retele-de-interes-public

Ordinul 79/2025 privind alocarea capacității, publicat în Monitorul Oficial și reprodus de Lege6: https://lege6.ro/app/document/ge3tomrqhe2tc/ordinul-nr-79-2025-privind-modificarea-si-completarea-ordinului-presedintelui-autoritatii-nationale-de-reglementare-in-domeniul-energiei-nr-53-2024-pentru-aprobarea-metodologiei-privind-alocarea-capac

Relatare publică din aprilie 2026 privind propunerile de garanții: https://agerpres.ro/politic/2026/04/15/cancelaria-premierului-propune-anre-cresterea-substantiala-a-garantiei-financiare-pentru-dezvoltator--1546931

Relatare publică din aprilie 2026 privind consultarea ANRE în materia licențierii: https://economedia.ro/masuri-mai-stricte-pentru-licentierea-investitorilor-in-energie-anre-impune-garantii-pentru-fiecare-kw-instalat.html