Comparație între ATR, N-1, alocarea capacității și limitările din România și drepturile de racordare din toate cele 27 de state UE.
Drepturile de racordare din UE pornesc de la principii comune privind accesul obiectiv și nediscriminatoriu, securitatea rețelei și racordarea flexibilă, dar fiecare stat stabilește documentele, coada și termenele care.
Răspuns direct
Drepturile de racordare din UE pornesc de la principii comune privind accesul obiectiv și nediscriminatoriu, securitatea rețelei și racordarea flexibilă, dar fiecare stat stabilește documentele, coada și termenele care rezervă capacitatea. ATR-ul nu este, așadar, un permis european, ci instrumentul românesc a cărui bancabilitate depinde de capacitate, fermitate, limite N-1, întăriri, garanții și valabilitate.
Matricea dreptului de racordare transfrontalier
| Întrebarea investitorului | Răspuns transfrontalier |
|---|---|
| Ce rezervă capacitatea? | Un permis, o ofertă, condiții, un titlu de rezervare, un contract sau mai multe documente, în funcție de jurisdicție |
| Puterea în MW este fermă? | Numai dacă documentele, regulile operatorului și regimul congestiei susțin un drept ferm de injecție sau absorbție |
| Ce schimbă N-1? | O contingență poate impune întăriri, măsuri de remediere sau o limitare operațională definită |
| Ce menține prioritatea? | Milestone-uri, garanții, autorizații, plăți și maturitatea continuă a proiectului |
| Ce trebuie să concluzioneze due diligence-ul? | Dacă dreptul este durabil, transferabil, finanțabil și utilizabil economic |
Sinteză pentru investitori
Regulile de racordare la rețea nu sunt identice în toate statele Uniunii Europene. Totuși, conceptele tehnice și investiționale fundamentale sunt într-o măsură foarte mare transferabile de la o jurisdicție la alta.
Un investitor familiarizat cu proiectele energetice din România va întâlni aproape peste tot în Europa aceleași întrebări esențiale:
Ceea ce diferă semnificativ între statele membre este în primul rând arhitectura juridică și procedurală prin care aceste întrebări primesc un răspuns.
România utilizează Avizul Tehnic de Racordare – ATR, urmat de contractul de racordare și, în final, de certificatul de racordare.
Spania separă dreptul de acces de dreptul de racordare.
Portugalia utilizează un titlu distinct pentru rezervarea capacității.
Italia acordă o importanță majoră ofertei de racordare și soluției tehnice STMG.
Grecia utilizează Final Connection Offer.
Polonia emite condiții de racordare.
Olanda face o distincție deosebit de importantă între existența fizică a racordului și dreptul contractual de a transporta efectiv energia printr-o rețea congestionată.
Prin urmare, nu există un „ATR european”.
Există însă din ce în ce mai clar un concept european comun al dreptului de racordare și utilizare a capacității rețelei.
Pentru investitori, dezvoltatori și finanțatori, întrebarea corectă într-o tranzacție transfrontalieră nu este:
„Proiectul are ATR?”
ci:
> „Care este actul sau ansamblul de acte care conferă proiectului un drept opozabil de a injecta sau absorbi o anumită putere, într-un anumit punct de racordare, în anumite condiții tehnice și sub rezerva căror limitări?”
Această întrebare este relevantă în întreaga Uniune Europeană.
1. De ce racordarea la rețea a devenit unul dintre principalele riscuri investiționale în sectorul regenerabilelor
În trecut, racordarea la rețea era privită predominant ca un flux de lucru tehnic și de autorizare.
Astăzi, în numeroase piețe europene, capacitatea rețelei electrice a devenit o resursă rară.
Dezvoltarea accelerată a proiectelor fotovoltaice, eoliene și de stocare a condus la situații în care volumul proiectelor aflate în dezvoltare este semnificativ mai mare decât capacitatea pe care rețeaua existentă o poate integra într-un interval rezonabil.
Consecința este una fundamentală:
> capacitatea de rețea a devenit, în sine, un activ valoros al proiectului.
Valoarea unui proiect nu mai depinde numai de:
Depinde în mod critic și de calitatea poziției proiectului în raport cu rețeaua.
Din această perspectivă, afirmația:
> „Proiectul are 100 MW capacitate de racordare”
nu mai este suficientă pentru un cumpărător.
Trebuie stabilit ce reprezintă juridic și tehnic acei 100 MW.
| Situația capacității | Ce înseamnă în realitate |
|---|---|
| Capacitate disponibilă indicativă | Informațiile operatorului indică existența teoretică a capacității, fără ca proiectul să aibă neapărat un drept individual asupra acesteia |
| Cerere / poziție în coadă | Proiectul a intrat în procedură, dar capacitatea nu este neapărat rezervată |
| Capacitate alocată sau rezervată | Capacitatea a fost atribuită formal proiectului, de regulă sub anumite condiții |
| Capacitate condiționată sau flexibilă | Proiectul poate utiliza capacitatea, dar aceasta poate fi redusă în anumite situații |
| Capacitate contractuală fermă | Proiectul dispune de un drept matur și opozabil asupra capacității, sub rezerva regulilor generale de operare a sistemului |
Această distincție devine una dintre componentele centrale ale due diligence-ului energetic european.
2. Limbajul tehnic este deja într-o mare măsură european
Fundamentele tehnice ale analizei de rețea sunt mult mai armonizate decât terminologia juridică utilizată de fiecare stat.
Regulamentul (UE) 2017/1485 privind operarea sistemului de transport utilizează și definește concepte precum:
remedial action.
Aceste concepte nu sunt specifice României.
Un inginer de rețea din București, Madrid, Varșovia, Paris sau Berlin poate lucra în baza unor proceduri naționale diferite, însă întrebarea tehnică fundamentală rămâne aceeași:
> Ce se întâmplă cu rețeaua dacă unul dintre elementele relevante – de exemplu o linie sau un transformator – devine indisponibil?
Acesta este motivul pentru care înțelegerea regimurilor N și N-1 este extrem de transferabilă între jurisdicțiile europene.
3. Regimurile N, N-1 și riscul de contingență
Să presupunem existența unui BESS de 100 MW racordat într-o zonă în care evacuarea energiei se bazează pe două elemente relevante de rețea.
În regim N, toate elementele relevante sunt disponibile.
Dacă sistemul poate prelua întreaga putere de 100 MW fără depășirea limitelor termice, de tensiune, stabilitate sau a altor limite operaționale, proiectul este acceptabil în configurația normală a rețelei.
Studiul verifică apoi contingențele relevante.
Să presupunem că una dintre liniile relevante devine indisponibilă.
Rețeaua ajunge într-un regim N-1.
Dacă elementele rămase în funcțiune pot suporta în continuare fluxurile determinate de cei 100 MW ai proiectului, proiectul poate continua să funcționeze la capacitate maximă.
Dacă, în schimb, apare o suprasarcină, operatorul trebuie să identifice o măsură corespunzătoare.
În esență, variantele sunt:
| Soluție | Efect |
|---|---|
| Întărirea rețelei | Creșterea capacității fizice a infrastructurii |
| Reconfigurarea rețelei | Modificarea topologiei sau redistribuirea fluxurilor |
| Reducerea capacității proiectului | Racordarea la o putere mai mică |
| Amânarea racordării | Așteptarea finalizării lucrărilor necesare |
| Limitarea operațională | Racordarea proiectului, cu reducerea puterii atunci când apare situația de rețea relevantă |
Ultima categorie devine din ce în ce mai importantă în Europa.
4. Limitarea operațională nu este un concept exclusiv românesc
În România se utilizează frecvent noțiunile de:
limitare operațională
și
ALO – automatizare de limitare operațională.
Denumirea este românească.
Conceptul este european.
În alte jurisdicții pot fi întâlnite expresii precum:
Mecanismele juridice diferă, dar logica economică este asemănătoare.
În loc ca proiectul să fie obligat să aștepte finalizarea tuturor lucrărilor de întărire necesare pentru a beneficia de capacitate fermă în toate situațiile analizate, el poate fi racordat mai devreme cu condiția acceptării unor limitări definite.
Reforma pieței europene de energie electrică din 2024 confirmă această direcție.
Directivei (UE) 2019/944 i-a fost introdus un nou art. 6a, prin Directiva (UE) 2024/1711, care impune dezvoltarea unor cadre pentru flexible connection agreements în zonele în care capacitatea fermă a rețelei este limitată sau indisponibilă.
Din ce în ce mai mult, legislația europeană diferențiază între:
capacitate fermă
și
capacitate suplimentară flexibilă, supusă unor restricții operaționale.
Pentru BESS, această analiză trebuie efectuată separat pentru:
evacuare / discharge
și
absorbție / charging.
Un BESS de 100 MW nu trebuie considerat automat ca având un drept ferm de 100 MW în ambele direcții doar pentru că puterea instalată este de 100 MW.
5. Întărire versus limitare: decizia economică din spatele soluției tehnice
Una dintre cele mai importante decizii de dezvoltare este dacă proiectul acceptă o racordare cu limitări sau așteaptă ori contribuie la realizarea lucrărilor de întărire.
Să presupunem că un proiect poate fi racordat în 2027, dar acceptă o limitare în anumite situații N-1.
Alternativ, ar putea beneficia de un drept semnificativ mai ferm numai după finalizarea unei întăriri în 2029.
Nu se poate determina soluția optimă doar răspunzând la întrebarea:
> „Există sau nu curtailment?”
Analiza corectă trebuie să compare:
costul economic probabil al limitării
cu
costul și întârzierea generate de lucrările de întărire.
Pentru un proiect fotovoltaic sau eolian, analiza va viza în principal producția care nu poate fi evacuată.
Pentru un BESS, impactul poate fi mult mai complex:
Întrebarea corectă pentru investitor este:
> Care este valoarea actualizată a pierderilor economice anticipate generate de limitare și cum se compară aceasta cu costul, riscul și întârzierea asociate lucrărilor de întărire?
Aceasta este o problemă de bankability, nu doar de inginerie.
6. Limitarea operațională și redispecerizarea nu trebuie confundate
O limitare integrată în soluția de racordare nu trebuie tratată automat ca fiind echivalentă cu orice situație de redispecerizare a sistemului.
Regulamentul (UE) 2019/943 stabilește principiile europene privind redispecerizarea, inclusiv caracterul obiectiv, transparent și nediscriminatoriu al măsurilor și, ca regulă, mecanisme de compensare.
Situația poate fi însă diferită atunci când proiectul a acceptat de la început o soluție de racordare fără garantarea fermă a întregii capacități.
În due diligence trebuie făcută distincția dintre:
o limitare care face parte din dreptul de racordare al proiectului
și
o măsură ulterioară de redispecerizare aplicată unui proiect care beneficiază, în principiu, de acces ferm.
Regimul de compensare poate fi diferit.
7. Arhitectura racordării în România
Pentru proiectele din România, procesul poate fi prezentat, simplificat, astfel:
cerere de racordare → studiu de soluție → ATR → contract de racordare → lucrări și conformitate → certificat de racordare.
ATR-ul stabilește condițiile tehnice și economice individuale aplicabile proiectului.
În funcție de situația concretă, acesta poate include:
Pentru proiectele de dimensiune relevantă supuse actualului mecanism de alocare a capacității, există și un nivel suplimentar:
alocarea competitivă a capacității disponibile.
În consecință, pentru proiectele relevante, logica devine:
alocarea capacității → stabilirea soluției tehnice individuale → ATR → contract de racordare → implementare.
Este important ca aceste etape să nu fie confundate.
Alocarea capacității stabilește cine primește acces la capacitatea rară.
ATR-ul și documentația tehnică stabilesc în ce condiții concrete poate acel proiect să utilizeze capacitatea.
Pentru un cumpărător, cele două elemente trebuie analizate separat.
8. Nu există un ATR european – există echivalente funcționale
Termenul ATR trebuie explicat unui investitor străin, nu doar tradus literal.
O traducere precum Technical Connection Approval poate fi utilă, însă nu există un instrument juridic identic în toate statele membre.
Funcția ATR-ului poate fi împărțită în alte jurisdicții între:
Întrebarea funcțională este:
> Care este documentul sau ansamblul de documente care stabilește capacitatea proiectului, punctul de racordare, condițiile tehnice, lucrările de întărire și eventualele limitări?
9. Racordarea la rețea în toate cele 27 de state membre UE
| Stat membru | Terminologie uzuală / cel mai apropiat echivalent funcțional | Model simplificat de securizare a capacității | Ce va recunoaște imediat un specialist român |
|---|---|---|---|
| Austria | Netzanschluss / condiții și contract de racordare | Evaluare tehnică de către operator, urmată de relația contractuală de acces/racordare | Punct de racordare, capacitate, întăriri și caracterul ferm al dreptului |
| Belgia | Studiu de racordare și connection contract; flexible connections | Evaluarea operatorului și utilizarea în creștere a conexiunilor flexibile | Logică foarte apropiată de limitarea operațională până la realizarea întăririlor |
| Bulgaria | Opinion on connection conditions și documentația contractuală ulterioară | Procedură tehnico-administrativă, cu elemente de garantare financiară | Sistem foarte apropiat conceptual de România |
| Croația | EES – Elektroenergetska suglasnost; EOTRP pentru proiectele relevante | Studiu tehnic, condiții și contract | EOTRP este apropiat funcțional de un studiu de soluție |
| Cipru | Connection Offer / Connection Agreement | Evaluare tehnică de către operator | Conceptele sunt familiare, dar sistemul insular amplifică riscurile operaționale |
| Cehia | Smlouva o připojení / contract de racordare și capacitate rezervată | Evaluare operator + rezervare prin mecanism contractual | Capacitate rezervată și milestones foarte ușor de înțeles din perspectiva română |
| Danemarca | Grid Connection Agreement | Studii tehnice și contract bilateral | Trebuie verificată capacitatea efectivă de schimb cu rețeaua și eventualele limitări |
| Estonia | Cerere → ofertă → liitumisleping | Proces de ofertă tehnică și contract | Foarte apropiat de logica studiu → condiții → contract |
| Finlanda | Connection enquiry → connection agreement | Accent din ce în ce mai puternic pe maturitatea proiectului înaintea angajării capacității | Informația preliminară a operatorului nu înseamnă neapărat capacitate rezervată |
| Franța | Documentația de raccordement + cadrul regional S3REnR | Cozi de proiecte + planificare regională a rețelei și capacității rezervate | Tehnic este familiar; mecanismul regional de rezervare și costuri necesită analiză proprie |
| Germania | Netzanschlussbegehren, analiza compatibilității și angajamentul de racordare | Drepturi legale și contractuale de racordare, cu utilizarea în creștere a soluțiilor flexibile | N-1 și întăririle sunt familiare; baza juridică a dreptului diferă |
| Grecia | Final Connection Offer – FCO | Ofertă finală, garanții și reguli de prioritate | Unul dintre cele mai apropiate echivalente funcționale ale ATR-ului |
| Ungaria | Informații tehnico-economice și mecanisme de alocare/racordare | Utilizare importantă a procedurilor competitive pentru capacitatea limitată | Din ce în ce mai apropiată de noua arhitectură românească |
| Irlanda | Connection Offer, MEC – Maximum Export Capacity, ECP | Proces pe batch-uri și categorii | Conceptele tehnice sunt aceleași, dar ECP/MEC trebuie învățate distinct |
| Italia | Preventivo di connessione și STMG | Ofertă tehnico-economică și soluție tehnică, condiționate de progresul proiectului | STMG este foarte apropiată de componenta de soluție tehnică a procesului românesc |
| Letonia | Connection agreement; capacitate constantă și flexibilă | Relație contractuală cu diferențiere între capacitate fermă și flexibilă | Experiența cu ALO este direct transferabilă |
| Lituania | Condiții preliminare, rezervare și connection agreement | Rezervare etapizată, cu garanții și milestones | Foarte compatibilă cu logica românească actuală |
| Luxemburg | Condiții și contract de racordare | Evaluarea operatorului în funcție de capacitatea locală | Aceleași întrebări fundamentale, într-un sistem mult mai mic |
| Malta | Grid study / No Objection / documentație de racordare | Evaluare tehnică de operator, uneori corelată cu licitații sau scheme de sprijin | Ingineria este familiară; riscul de sistem insular trebuie analizat separat |
| Olanda | Aansluiting + ATO – drepturi de racordare și transport | Conexiunea fizică și capacitatea contractuală de transport sunt distincte; congestia este critică | Cea mai importantă diferență conceptuală față de practica românească |
| Polonia | Warunki przyłączenia – condiții de racordare; connection agreement | Condiții + garanții + termene de dezvoltare | Foarte apropiat de logica românească |
| Portugalia | TRC – Título de Reserva de Capacidade | Capacitate prin acces direct, acord privind dezvoltarea rețelei sau procedură competitivă | TRC este un comparator foarte bun pentru componenta de „drept asupra capacității” |
| România | Studiu de soluție → ATR → contract de racordare → certificat de racordare | Alocare competitivă pentru proiectele relevante + aprobare tehnică individuală | Jurisdicția de referință |
| Slovacia | Zmluva o pripojení și capacitate rezervată | Evaluare operator + relație contractuală, inclusiv soluții flexibile | Foarte apropiată conceptual |
| Slovenia | Soglasje za priključitev – acord de racordare | Acord tehnic al operatorului și implementare contractuală | Funcțional apropiat de ATR |
| Spania | Permiso de acceso + permiso de conexión | Drept de acces și drept de racordare separate; unele noduri sunt alocate competitiv | Spania separă în două drepturi ceea ce România concentrează în mare parte în arhitectura ATR + contract |
| Suedia | Connection agreement și conditional connection | Queue/operator assessment și utilizarea racordărilor condiționate înainte de întăriri | Foarte apropiat economic de ALO și de racordarea condiționată |
Comparația este una funcțională, nu juridică.
Documentele respective nu sunt echivalente în sens legal.
Ele răspund însă unor întrebări investiționale similare.
10. Cinci modele principale de racordare se conturează în Europa
În loc să privim Uniunea Europeană ca 27 de sisteme complet diferite, pot fi identificate câteva familii principale.
10.1. Modelul condițiilor individuale de racordare
Operatorul analizează proiectul și emite condiții tehnice individuale sau o ofertă înainte de încheierea contractului.
România, Bulgaria, Grecia, Polonia, Croația, Slovenia, Cehia și Slovacia prezintă elemente importante ale acestui model.
Pentru un specialist român, acestea sunt cele mai intuitive jurisdicții.
Se schimbă numele documentelor, nu logica analizei.
10.2. Modelul alocării competitive a capacității rare
Atunci când cererea de racordare depășește semnificativ capacitatea disponibilă, unele state utilizează proceduri competitive.
România reprezintă astăzi un exemplu relevant.
Elemente similare pot fi identificate în Ungaria, Spania sau Portugalia.
Distincția esențială este:
> alocarea stabilește cine obține capacitatea;
în timp ce
> procesul de racordare stabilește cum poate proiectul utiliza efectiv acea capacitate.
10.3. Modelul cozii și al dezvoltării planificate a rețelei
Franța este un exemplu relevant.
Proiectele sunt analizate în contextul unei planificări regionale a rețelei și al capacității rezervate pentru noi regenerabile.
Investitorul trebuie să analizeze atât documentele proiectului, cât și infrastructura și capacitatea alocată regiunii.
Întrebarea economică rămâne însă aceeași:
> Câtă capacitate poate utiliza proiectul, când și la ce cost?
10.4. Modelul conexiunii flexibile sau non-firm
Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Letonia și alte jurisdicții dezvoltă tot mai mult acest model.
Logica este simplă:
> nu trebuie neapărat să aștepți ani pentru întărirea completă a rețelei dacă proiectul poate fi racordat mai devreme acceptând anumite limitări controlate.
Legislația europeană susține din ce în ce mai explicit asemenea soluții.
Pe măsură ce producția regenerabilă, stocarea și electrificarea cresc mai repede decât viteza de extindere a rețelelor, acest model va deveni probabil tot mai important.
10.5. Modelul batch și project maturity
Irlanda este unul dintre cele mai clare exemple.
Finlanda acordă, la rândul său, o importanță crescută maturității proiectului înainte ca operatorul să se angajeze ferm asupra capacității.
Aceste mecanisme răspund unei probleme comune:
> proiectele speculative pot bloca artificial capacitatea rețelei fără să ajungă vreodată în construcție.
11. De la „first come, first served” la „first credible project”
Aceasta este una dintre cele mai importante evoluții ale politicii europene de racordare.
Un sistem strict bazat pe:
> „primul care depune cererea primește capacitatea”
produce un stimulent evident pentru depunerea timpurie a unor proiecte care nu sunt suficient de mature.
Atunci când capacitatea devine rară, asemenea proiecte pot bloca rețeaua pentru proiectele care au șanse reale de implementare.
Ca răspuns, jurisdicțiile europene introduc din ce în ce mai frecvent:
Reformele recente din România trebuie înțelese în acest context european mai larg.
Garanțiile și termenele suplimentare nu sunt doar noi obligații administrative.
Ele reprezintă instrumente prin care autoritățile încearcă să diferențieze:
proiectele reale
de
rezervările speculative de capacitate.
12. Olanda demonstrează de ce „proiect racordat” nu înseamnă întotdeauna „capacitate de rețea securizată”
Olanda oferă unul dintre cele mai utile exemple pentru due diligence-ul transfrontalier.
Un proiect poate dispune de infrastructura fizică necesară racordării și, în același timp, să nu aibă dreptul ferm de a utiliza întreaga capacitate de transport a rețelei din cauza congestiei.
Prin urmare, întrebarea:
> „Proiectul este racordat?”
poate fi insuficientă.
Trebuie separat analizate:
> Câți MW pot fi racordați fizic?
și
> Câți MW pot fi utilizați contractual pentru transport și câți dintre aceștia sunt fermi?
Lecția este relevantă inclusiv pentru România:
capacitatea fizică, puterea aprobată și dreptul economic efectiv de utilizare a rețelei nu trebuie confundate.
13. Cum analizăm echivalentul unui ATR oriunde în Europa
În due diligence transfrontalier, numele documentului este secundar.
Analiza trebuie să răspundă acelorași întrebări.
| Element DD | Întrebarea universală |
|---|---|
| Capacitate | Câți MW sunt securizați juridic? |
| Direcție | Evacuare, absorbție sau ambele? |
| Punct de racordare | La ce stație, bară, linie și tensiune? |
| Caracter ferm | Capacitatea este firmă, flexibilă, condiționată sau întreruptibilă? |
| Regim N | Proiectul poate opera la puterea integrală cu rețeaua complet disponibilă? |
| Regim N-1 | Ce se întâmplă la fiecare contingență relevantă? |
| Limitări | La ce putere poate fi redus proiectul și în ce situații? |
| Mecanism de limitare | Automat, prin comandă operator sau mecanism de piață? |
| Compensare | Energia/venitul pierdut este compensat? |
| Întăriri | Ce lucrări de rețea sunt necesare? |
| Costuri | Cine suportă costul? |
| Timing | Când vor fi efectiv finalizate lucrările? |
| Prioritate | Ce determină poziția proiectului: data cererii, licitația, maturitatea, contractul? |
| Rezervarea capacității | Ce document rezervă efectiv MW proiectului? |
| Garanții | Ce depozite, scrisori de garanție sau alte instrumente sunt necesare? |
| Milestones | Ce termene de autorizare, finanțare, construcție sau COD trebuie respectate? |
| Expirare | În ce condiții poate fi pierdut dreptul? |
| Modificarea proiectului | Poate fi schimbată tehnologia, puterea sau configurația BESS? |
| Transfer | Poate fi transferat proiectul sau dreptul de racordare? |
| Proiecte concurente | Ce alte proiecte afectează aceleași elemente ale rețelei? |
| Energizare și conformitate | Ce teste și certificări sunt necesare înainte de operare comercială? |
Dacă aceste întrebări sunt clarificate, poziția de rețea a proiectului este în mare măsură înțeleasă indiferent de jurisdicție.
14. Limitările operaționale trebuie cuantificate, nu doar identificate
Una dintre cele mai frecvente slăbiciuni ale unui due diligence de racordare este oprirea analizei după constatarea existenței unei limitări.
De exemplu:
> „Proiectul poate fi limitat la 0 MW în N-1.”
Afirmația pare severă.
Dar încă nu spune care este riscul economic real.
Trebuie analizat:
Riscul poate fi modelat astfel:
> frecvență estimată × durată estimată × MW limitați × valoarea economică a operării pierdute.
Pentru BESS trebuie analizate inclusiv:
Prin urmare, o limitare aparent severă poate avea impact economic redus dacă evenimentul care o declanșează este foarte rar.
Invers, o limitare mai mică poate deveni materială dacă apare frecvent în intervale comerciale importante.
15. Perspectiva buyer versus seller
Poziția de rețea este frecvent prezentată diferit în funcție de partea tranzacției.
Un seller poate afirma:
> „Proiectul are racordare de 100 MW.”
Un buyer trebuie să reconstruiască această afirmație astfel:
> Proiectul are o putere aprobată de evacuare de 100 MW în punctul respectiv de racordare, însă operarea este supusă anumitor limitări N-1; lucrarea de întărire X nu este finalizată; menținerea capacității depinde de respectarea termenelor Y și Z; iar anumite garanții trebuie păstrate în vigoare.
Ambele descrieri se pot referi la același proiect.
Numai cea de-a doua este relevantă pentru evaluare și finanțare.
Din acest motiv, analiza de racordare trebuie să influențeze direct documentația tranzacției.
Riscurile materiale pot conduce la:
O problemă aparent tehnică devine astfel o problemă juridică de alocare a riscului în SPA.
16. BESS necesită o analiză de rețea mai sofisticată decât producția convențională
Stocarea face analiza de racordare mai complexă deoarece instalația poate funcționa în ambele direcții.
Pentru un proiect fotovoltaic sau eolian, întrebarea tradițională principală era:
> cât pot evacua?
Pentru BESS trebuie stabilite separat:
Un BESS de 100 MW / 200 MWh cu PCS de 100 MW nu este economic echivalent cu un BESS care deține un drept ferm de import și export de 100 MW.
17. Cum poate fi explicată terminologia românească investitorilor internaționali
| Concept românesc | Terminologie recomandată în discuțiile internaționale |
|---|---|
| ATR – Aviz Tehnic de Racordare | Technical grid connection approval / individual grid connection conditions |
| Studiu de soluție | Grid connection study / network connection study |
| Contract de racordare | Grid Connection Agreement |
| Certificat de racordare | Connection certificate / final connection confirmation |
| Putere aprobată pentru evacuare | Approved export capacity |
| Putere aprobată pentru absorbție | Approved import capacity |
| Lucrări de întărire | Grid reinforcement works |
| Limitare operațională | Operational limitation / flexible or non-firm restriction |
| ALO | Automatic operational limitation / automatic curtailment scheme |
| Regim N | N-situation / intact-grid condition |
| Regim N-1 | N-1 contingency condition |
| Contingență | Contingency |
| Punere sub tensiune | Energisation |
| Punere în funcțiune | Commissioning |
| Alocarea capacității | Grid capacity allocation |
| Capacitate disponibilă | Available network / connection capacity |
| Garanție financiară | Grid capacity / performance security |
Această terminologie permite explicarea sistemului românesc fără a crea impresia falsă că instrumentele juridice sunt identice.
18. Cum trebuie poziționată România în discuțiile cu investitorii europeni
România nu trebuie prezentată ca având un sistem de racordare fundamental diferit de restul Europei.
O formulare mai exactă ar fi:
> România aplică aceleași principii tehnice europene fundamentale privind securitatea și racordarea rețelei, inclusiv analiza N și N-1, lucrările de întărire și gestionarea constrângerilor operaționale. Instrumentul juridic local principal este ATR-ul, urmat de contractul de racordare. Pentru proiectele aflate în sfera actualului regim de alocare a capacității, capacitatea rară este alocată competitiv și protejată prin garanții financiare și milestones de dezvoltare. Soluția de racordare poate include și limitări operaționale, conceptual comparabile cu flexible sau non-firm connections utilizate tot mai frecvent în alte piețe europene.
Un investitor european activ în energie va înțelege imediat poziționarea.
Ceea ce rămâne de explicat sunt particularitățile naționale.
19. Ce cunoștințe dobândite în România sunt transferabile în restul UE
Un specialist care înțelege în profunzime un dosar de racordare românesc înțelege deja o parte foarte mare din structura de analiză necesară într-o altă jurisdicție europeană.
Sunt direct transferabile:
Ceea ce trebuie învățat separat pentru fiecare jurisdicție este:
care este actul ce creează dreptul;
în ce moment capacitatea devine rezervată;
ce determină prioritatea proiectului;
dacă dreptul este ferm sau flexibil;
cine suportă lucrările de întărire;
ce condiții mențin capacitatea în vigoare;
dacă limitarea este compensată;
și
cum interacționează dreptul de racordare cu autorizarea proiectului.
Aceasta este o curbă de învățare semnificativ mai mică decât reconstruirea de la zero a întregii expertize de grid connection.
20. Concluzie: competența relevantă nu este doar „analiza ATR”, ci analiza bancabilității dreptului de racordare
ATR-ul este un instrument juridic esențial pentru proiectele energetice din România.
Din perspectivă investițională internațională, însă, competența relevantă este mai largă:
> capacitatea de a determina dacă poziția aparentă a unui proiect în rețea reprezintă un drept durabil, finanțabil și economic utilizabil.
Un document care indică „100 MW” este doar punctul de plecare.
Investitorul trebuie să știe:
Aceste întrebări sunt, într-o măsură din ce în ce mai mare, universale pe piața europeană a energiei.
Documentele juridice diferă.
Problema investițională este aceeași.
Pentru investitorii care achiziționează sau finanțează proiecte fotovoltaice, eoliene și BESS în România, înțelegerea ATR-ului, a studiului de soluție și a contractului de racordare oferă, prin urmare, mai mult decât cunoașterea unei proceduri naționale.
Oferă un cadru practic pentru înțelegerea riscului de racordare la rețea în întreaga Europă.
Surse oficiale și metodologie
Stratul comun european rezultă din Regulamentul (UE) 2017/1485 pentru N-1, analiza contingențelor și măsurile de remediere; Regulamentul (UE) 2016/631 pentru cerințele de racordare a generatoarelor; și Regulamentul (UE) 2019/943 pentru congestie și redispecerizare. Directiva (UE) 2024/1711 a introdus art. 6a în Directiva (UE) 2019/944, impunând cadre pentru racordări flexibile unde capacitatea fermă este limitată sau indisponibilă.
Comparația celor 27 de state este o sinteză funcțională susținută de Ghidul Comisiei Europene privind racordările eficiente și prompte și de studiul Comisiei privind planificarea rețelelor, tarifele și cererile de racordare în toate cele 27 de state membre. Nu este o prezentare exhaustivă a fiecărui regim național. Nivelul de tensiune, tehnologia, operatorul, etapa proiectului și modificările ulterioare pot schimba documentul și regulile de prioritate aplicabile.
Pentru România, sursele principale includ Regulamentul de racordare ANRE consolidat și cadrul de alocare a capacității introdus prin Ordinul ANRE nr. 53/2024. Orice investiție transfrontalieră necesită în continuare verificarea actuală a dreptului local și a regulilor operatorului.
Asistență juridică și tehnică integrată
Analiza poate începe cu practica de dreptul energiei și asistența pentru racordare și autorizare, pentru identificarea dreptului, valabilității și rutei procedurale. Asistența pentru fuziuni, achiziții și finanțare traduce constatările în evaluare, condiții suspensive, garanții și protecții pentru finanțatori, iar asistența pentru stocare tratează separat importul și exportul BESS.
Concluzia juridică trebuie testată față de probele de inginerie prin consultanță pentru interfața tehnică cu rețeaua, due diligence tehnic și consultanță tehnică pentru finanțatori. Analize conexe includ reforma racordării din 2026, ATR-urile anterioare și limitarea după racordare și ce înseamnă ATR-ul pentru un proiect energetic.
Articolul reflectă sursele disponibile la 25 august 2026. Este material informativ, nu consultanță juridică, tehnică sau financiară pentru un proiect ori o jurisdicție concretă.
Întrebări frecvente
Este ATR-ul echivalent cu un grid connection permit în alte state UE?
Nu. ATR-ul este un instrument românesc. Alte jurisdicții distribuie funcții similare între oferte, condiții tehnice, permise de acces, titluri de rezervare și contracte de racordare. Comparația trebuie să fie funcțională, nu literală.
Criteriul N-1 este specific României?
Nu. N-1 este un concept european consacrat de securitate a sistemului, definit expres de Regulamentul (UE) 2017/1485 și utilizat de operatorii europeni de transport.
Poate fi racordat un proiect dacă rețeaua nu suportă puterea integrală în orice contingență?
În anumite condiții, da. În funcție de regimul național și situația tehnică, proiectul poate primi o racordare flexibilă, condiționată sau limitată operațional, în loc să aștepte toate întăririle.
Ce este o racordare flexibilă?
Permite racordarea acolo unde capacitatea fermă este limitată, cu restricții definite privind injecția sau absorbția. Art. 6a din Directiva (UE) 2019/944, introdus prin Directiva (UE) 2024/1711, impune cadre naționale pentru asemenea acorduri.
Curtailment-ul este întotdeauna compensat în UE?
Nu. Dreptul UE conține principii privind compensarea redispecerizării, însă rezultatul poate fi diferit dacă proiectul a acceptat o racordare non-firm sau flexibilă. Regulile naționale și documentele proiectului rămân decisive.
Alocarea capacității înseamnă că proiectul este ready-to-build?
Nu. Alocarea capacității, aprobarea racordării, autorizațiile, garanțiile, lucrările de rețea și milestone-urile sunt elemente distincte. Un proiect poate avea un drept valoros de rețea și totuși risc de dezvoltare.
Ce trebuie să verifice prima dată un cumpărător?
Trebuie identificate actul care rezervă capacitatea, MW de import și export, punctul de racordare, caracterul ferm, limitările N-1, lucrările, termenele, garanțiile și evenimentele care pot reduce sau stinge dreptul.
Este diferit due diligence-ul de racordare pentru BESS?
Da. BESS importă și exportă energie, astfel încât ambele direcții trebuie analizate separat. Restricțiile la încărcare pot fi la fel de importante economic precum cele la descărcare.